Ospețele boierești și domnești durau foarte mult. Puteau începe după amiază și durau până în zorii zilei. Oaspeții stăteau pe bănci și se ospătau la mese lungi, acoperite cu pânzeturi, „după obiceiul țării”, din in fin țesut. […]
La ospețele domnești ale Brâncoveanului se beau „cele mai fine vutci (lichioruri) pe care le producea Europa”. Zilnic se foloseau lactate, brânzeturi, unt, smântână, iar peștele și carnea erau preparate cu borș din tărâțe și oțet. Prazul dulce, guliile, varza dulce și murată erau, de asemenea, alimente de bază, alături de pește și icre, proaspete sau pregătite prin sărare și zdrobire, cu ulei de măsline, piper și zeamă de lămâie.
Pâinea preferată era „pâinea albă, franzela”, iar cât era caldă se servea cu unt. Brâncoveanu a fost contemporan cu primele culturi de porumb din Valahia, iar tot din import se aduceau portocale, rodii, măsline, migdale, piper, fidea, scorțișoară, cuișoare.
Ca desert, foarte apreciați erau cozonacii făcuți cu făină, lapte, zahăr de Veneția și gălbenușuri de ou.
Cafeau și fumatul încheiau orice masă domnească.
Sursa: fotografie de la Ansamblul Brâncovenesc – Potlogi cu citat din Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu
Am aflat aceste informații din vizita de la Ansamblul Brâncovenesc din Potlogi, județul Dâmbovița.
Casa domnească din Potlogi a fost construită în 1698, de Constantin Brâncoveanu, pentru fiul său cel mai mare. Ansamblul Brâncovenesc mai conține, pe lângă palat, și alte clăđiri – cuhnia (bucătăria), pivnița, droșcăria (atelierul pentru repararea trăsurilor) și altele, înconjurate đe un parc-curte. Lângă ansamblu, se află și o biserică ridicată tot de Constantin Brâncoveanu.
Locul unde a fost construit, Potlogi, este la jumătatea distanței dintre Târgoviște și București, fiind ales și pentru că servea ca loc de popas pentru domnitor când străbătea acest drum.
Site: link
Filmuleț de prezentare: link
Comments