Ce recomandări privind alimentația să respectăm?

Una din provocările legate de nutriție este existența numeroaselor recomandări, uneori contradictorii, dintre care poate fi greu să alegem cea pe care să o urmăm. Aceste recomanđări sunt realizate pe baza rezultatelor obținute din diverse studii. Însă studiile nu sunt egale între ele, tipul de studiu determină validitatea și importanța rezultatelor. Bineînteles, contează și calitatea studiului, felul în care a fost realizat, rigurozitatea aplicată.

Studiile nutriționale pot fi de două mari tipuri: experimentale și observaționale. Această clasificare se încadrează într-o arie și terminologie mai largă a studiilor legate de sănătate.

Studiile experimentale sunt mai puternice, de încredere din punct de vedere al informațiilor obținute, prin intermediul lor se poate arăta cauzalitatea, în timp ce prin intermediul studiilor observaționale se poate arăta doar asocierea. Studiile experimentale se numesc și intervenționale, intervenții sau trial-uri. Studiile experimentale sunt singurele care pot dovedi eficacitatea unor tratamente, intervenții, decizii.

Studiile experimentale sunt însă foarte scumpe, necesită mult timp, de multe ori eșantioane mari, iar pentru anumite subiecte nici nu pot fi realizate. Aceste studii presupun modificări ale comportamentului unui grup de persoane (de ex. creșterea consumului de legume) și măsurarea efectelor sale, prin comparație cu un alt grup de persoane fără modificări de comportament.

Câteva limitări ale studiilor experimentale: prin intermediul lor nu pot fi măsurate efectele dăunătoare ale unor alimente cu potențial efectiv negativ, pentru că nu ar fi etică o astfel de modificare de comportament, și nici efectul pe termen lung (ani, zeci de ani), pentru că rata de participare și complianța ar fi foarte redusă, spre inexistentă.

Studiile observaționale se bazează pe observații. Se observă atât ceea ce mănâncă oamenii, cât și starea lor de sănătate. Avantajul lor este tocmai că observă comportamentul real, fără să fie nevoie de modificări ale acestuia. Ele constituie baza cunoașterii, emiterii ipotezelor.

Unul din dezavantaje este că trebuie să măsoare obiceiurile alimentare care sunt foarte greu de colectat într-un mod precis: ceea ce mâncăm se schimbă de la o zi la alta, nu e ceva fix (cum este grupa de sânge), oamenii nu îsi aduc aminte cu exactitate cât și ce mănâncă, uneori raportează eronat consumul unor alimente (de ex alcool, alimente prăjite etc). O altă dificultate este legată de transformarea informațiilor despre mâncare în informații nutriționale (calorii, macronutrienți, micronutrienți), pentru acest lucru fiind nevoie de baze de date care nu sunt disponibile peste tot. România nu are o astfel de bază de date.

Studiile observaționale pot fi și ele de mai multe tipuri, în funcție de momentul colectării informațiilor despre alimentație și posibile efecte: studii de cohortă, caz-control, transversale, studii de caz și serii de caz.

Studiile de tip cohortă sunt cele care stau de obicei la baza recomandărilor nutriționale, sunt studii în care grupuri foarte mari de oameni (zeci si sute de mii) sunt urmărite de-a lungului timpului (zeci de ani), pentru a identifica obiceiurile care se asociază pozitiv sau negativ cu starea de sănătate.

O limitare importantă a studiilor observaționale, inclusiv ale celor de tip cohortă, este confuzia (confounding) – adică un anumit efect poate fi determinat de mai mulți factori, care sunt prezenți de obicei la aceeasi persoană. De exemplu, persoanele supra-ponderale este posibil sa aibă alimentație dezechilibrată si să fie sedentare, ambele comportamente fiind riscuri care duc la efectul analizat, adică supra-ponderalitatea. Există metode matematice și statistice de ajustare, dar pot fi dificil de aplicat și nu rezolvă mereu această problemă în întregime.

În concluzie, când citim despre diferite recomandări legate de alimentație, este util să avem o abordare critică, să avem în vedere tipul de studiu și modul în care a fost realizat pentru ca acestea determină validitatea, importanța si utilitatea rezultatelor. E bine să nu uităm că nu există soluții minune care să rezolve o situație, de obicei apărută în mulți ani. Cel mai simplu este să păstram un echilibru în ceea ce mâncăm, să avem o alimentație cât mai variată, să facem mișcare și să dormim suficient, să cunoaștem recomandările generale și să învățăm ce se potrivește cel mai bine corpului nostru și stilului nostru de viață.

Resurse: