Culese din rural este un volum ce reunește textele și fotografiile realizate de șase autori și doi fotografi în timpul rezidențelor din Județul Zalău și Bistrița Năsăud vara lui 2022. Autorii au documentat viețile locuitorilor din șase sate – Chieșd, Dumuslău, Marin (jud. Sălaj), Lechința, Liviu Rebreanu, Telciu (jud. Bistrița-Năsăud), oferind o imagine a ruralitâții contemporane.
Temele abordate sunt legate de: limitele decizionale ale femeilor în societatea ruralâ românească, migrație și autonomie, piețele agro-alimentare și spiritul târgoveț, abandon școlar și soarta școlilor din rural, transformâri sociale, economice și culturale ale unui sat și singurătate și bătrânețe.

Am adunat mai jos din acest texte, mențiunile referitoare la mâncare, bucătărie, aprovizionare etc. Satele analizate sunt diferite în ceea ce privește structura populației, numărul locuitorilor, ocupația lor etc. și toate acestea influențează sistemul lor alimentar: ce mănâncă, de unde mănâncă, cu cine mănâncă etc. Pe lăngă sate, au fost analizate și piețele din Bistrița și Năsăud, unde cei prezenți și produsele provin din mai multe zone ale țării.
De unde vine mâncarea
Cultivarea plantelor și creșterea animalelor nu a fost subiectul central al niciunuia dintre texte, de aceea probabil este doar parțial reflectat în carte, mai ales dacă ținem cont și de varietatea relativ redusă a acestora. Mai jos am extras mențiunile care care fac referire la activitățile legate de producerea hranei, prin cultivarea și creșterea de:
- grâu
- porumb
- roșii
- viță de vie
- găini
- vaci
- oi
- porci.
Munca pământului și creșterea animalelor se face atât tradițional, cât și modern, de la grădini individuale, gospodării individuale la forme de „agricultură eficientă” – sere/ solare, livezi intensive – și ferme de animale.
Pentru plante – folosirea îngrășămintelor, soiuri modificate genetic pentru a obține o producție mai mare, iar în ceea ce privește animalele în 2003 – creșteam (porci) cu concentrate, cu prostii, făină de pește, calciu – așa cum erau crescuți în Franța, noi doar urmam rețetele.
Plantele cultivate sunt folosite atât pentru hrana omului, cât și a animalelor.
O altă activitate ce ține de producerea hranei este o brutărie, deschisă încă din 1996, care printre altele se prepară pâine cu maia, după metode învățate de pe internet (mai ales Youtube).
Ce se comercializează în piețe
Mai multe informații despre ce cultivă și ce mănâncă oamenii se găsesc în analiza referitoare la piețe. Chiar dacă textul urmărește înțelegerea spiritului târgoveț și nu este un text despre alimente, conține foarte multe detalii despre produsele de pe tarabe, pe care le-am centralizat și grupat în tabelul de mai jos:
| Legume | Verdeață | Fructe | Animale | Produse finite |
| Ardei Ardei capia Gogoșari Castraveți Ceapă Fasole Fasole păstăi Morcovi Cartofi roșii noi Roșii bătrânești Roșii negre Roșii oltenești Varză | Busuioc Cimbru Ghețișoară Mărar bețe/ matur Mărar umbrelă Pătrunjel creț | Afini Caise Căpșuni – soi românesc Căpșuni Cireșe Coacăze Piersici Pepene galben* Prune* Vișine Zmeure | Pești vii | Brănzeturi Gemuri și dulcețuri Miere și alte produse apicole Siropuri naturale Sortimente de panificație și patiserie Rachiuri și lichioruri Zacuști și sosuri (de legume) Ulei presat la rece din semințe de floarea soarelui Ulei presat la rece din miez de nucă Ulei presat la rece din semințe de bostan |
De unde se mai aprovizionează
Putem presupune că alimentele de la piață se găsesc și pe mesele celor care le vând. Pe lângă acestea, în text apare menționat și magazinul sătesc, ca sursă a hranei, care însă nu nu aduce pâine zilnic, dar unde se vând dulciuri, pufuleți, paste, conserve și bere.
Pâinea, importantă în orice bucătarie, mai vine de la brutăria din sat sau este adusă de copii și nepoți de la oraș. Unele persoane congelează pâinea pentru a rezista mai mult și pentru a o avea disponibilă atunci când nu au de unde să o cumpere proaspătă. Interesant că o metodă modernă de conservare a hranei, congelarea, este adoptată în rural, dar privită negativ de alții, mai expuși la nou și tehnologie.
Ce mănâncă
Nu doar accesul la pâine proaspătă este limitat pentru unii, ci și cel la laptele proaspăt, de aceea una din persoanele intervievate bea lapte praf cu cacao.
Pe lângă legumele, fructele și tipurile de carne menționate anterior, ruralul autentic românesc nu are pe masă doar mâncare bio, ci și prăjeală, vegeta și multă păine. Accesul limitat la hrană este menționat pe scurt în volum, atunci când intr-una din familii nu există resurse și poate interes pentru un sandvici pentru școală. Mai târziu, elevul prezentat ajunge să-și pregăteasca un sandvici format dintr-o chiflă cu câte patru rânduri de cașcaval și patru de șuncă – o imagine a fericirii. Situația lipsurilor alimentare contrastează destul de puternic cu abundența de produse de la piață sau cu existența, într-o altă vreme, a unei săli de mese într-una din școlile închise în prezent.
De ce mănâncă
Mâncarea nu este doar sursă de energie, este și modalitate de răsfăț și deconectare, de socializare și facilitator al conversației, de apreciere a musafirilor și de demonstrare a propriei priceperi sau a bunătății pâmăntului.
(…) am invitat-o să bem împreună o cafea
(…) mi-a zis că trebuie să-mi iau timp și pentru min. Și am inceput să beau și cafea-cappuccino.
(…) m-a așteptat primitoare cu cafea și cheesecake
Haideți să vă servesc si o felie de pepene galben. (…) noi nu cumpărăm pepene, nici nu știu ce gust are ăla cumpărat
(…) și limonadă de casă (…): un pic de apă minerală, niște lămâi, mentă (…).
Concluzii
Vă recomand să citiți cartea, conține informații detalii interesante despre viețile oamenilor din rural și ne ajută să înțelegem că ruralitatea, departe de a fi alternativă la modernitate, reprezintă mai degrabă o componentă a ei.
https://editura.ulbsibiu.ro/carti/culese-din-rural/
Textul scris în italic constă în citate preluate din volum.
Comments